Istoria Manastirii

Originile manastirii

In vremurile vechi, au existat credinciosi, care din motive duhovnicesti si pentru a se apropia mai mult de Dumnezeu, paraseau lumea si toate ale ei si se retrageau in pustietati, in paduri seculare, si in pesteri devenind monahi, unde mai apoi feriti de ispite din partea oamenilor, petreceau mai lesne, o viata de cuviosie si contemplatie, indeletnicindu-se cu rugaciuni si post, unde si-au construit locuinte (chilii) pentru adapost si biserici pentru slujirea celor sfinte. Cu timpul, in asemenea spatii, au aparut manastirile cu viata monahala organizata. Aceste sfinte lacasuri ofereau protectie in timpul navalirilor straine salvand de la distrugere odoarele bisericesti si chiar vietile oamenilor, avand construite imprejurul lor ziduri inalte si groase de piatra.

Astfel si manastirea cu hramul Buna Vestire din Padurea cea Mare de la Bolintin a dainuit vreme de cateva veacuri asezata la rascruce de drumuri si a oferit domnitorilor de la inceputul veacului al XV-lea ocrotire si adapost in timpuri de restriste. Documentele referitoare la lacasul monahal din Padurea Vlasiei sunt putine, unele au disparut fara urma si fara vreo posibilitate de a fi regasite, aici fiind vorba si de Condica manastirii Mihai-Voda, a carei metoc a fost si care continea documente importante pentru cercetarea istoriei manastirii Buna Vestire.

Prima atestare documentara

De la inceputul existentei manastirii documentele istorice ofera cateva informatii pentru perioada initiala si se refera la unele evenimente ce s-au petrecut dupa infiintarea ei. La 15 martie 1433 Alexandru Aldea emite un document pentru manastirea Bolintin din Padurea cea Mare. Prin el luam cunostinta de existenta manastirii Bolintinul in 1433, ca prim document de atestare:

„1433 (6941) Martie 15, [Targoviste] - Hrisov[ul] lui Alexandru marele voievod, ce-l da manastiri[i] din Padurea cea Mare, unde este Buna Vestire, peste apa Argesului impotriva Bucsanilor, ca sa-i fie satu ce sa numeste Bolintinu jumatate, i proci."

O referire evidenta la ctitorirea manastirii Buna Vestire de la Bolintin o gasim in documentul emis de domnitorul Alexandru-Aldea Coconul, in care se face trimitere clara la cel ce a ctitorit manastirea „ce se numeste Bolintinul... care a fost facuta din temelia ei de raposatul Pilea logofatu".

Cercetand divanele domnesti din Tara Romaneasca, inainte de 1433, constatam existenta unui anume Pilea care detinea dregatoria de mare logofat in sfatul domnesc al lui Mihail I (1418-1420). Pilea logofatul a detinut aceasta functie atat in timpul lui Mircea cel Batran, mare ocrotitor si ziditor de lacase monahale, cat si in scurta domnie a fiului sau Mihail. Urmand pilda domnului Mircea cel Batran, probabil spre sfarsitul domniei acestuia (1417), logofatul Pilea a ridicat o manastire cu hramul Buna Vestire in Padurea cea Mare de la Bolintin, la sud-vest de Bucuresti, inzestrand-o cu satele Pilesti si Bolintin.

Ctitorie voievodala

Deoarece manastirea Buna Vestire de la Bolintin este ctitorita cu sprijinul marelui domnitor Mircea cel Batran si finalizata de fiul sau Mihail I, face ca acest lacas monahal sa primeasca si de la domnitorii ce vor urma o atentie deosebita, fiind asezata in randul marilor ctitorii voievodale din aceeasi perioada.

Perioada tulbure

Dupa domnia lui Mihai Viteazul in anul 1605, amenintati de pericolul navalirii turcilor, calugarii de la manastirea Buna Vestire au ingropat odoarele bisericesti si nu este cunoscut faptul daca au mai fost recuperate. Dintr-un hrisov al lui Radu Voda Serban care dorind sa intareasca mosiile manastirii mentioneaza ca „hartia de danie s-a pierdut impreuna cu multe scule si unelte ale sfintei manastiri, carele au fost ingropate", dupa marturia egumenului si a calugarilor.

Intre anii 1620-1630, boierimea de origine greaca a coplesit in conducerea statului numarul romanilor. Saracia si dominatia straina a avut inflente si asupra lacasurilor sfinte, multe dintre ele au fost subordonate manastirilor grecesti de la Muntele Athos. Acelasi lucru s-a intamplat si cu manastirea de la Bolintin.

Inchinarea la Simonos Petra

Voievodul Alexandru Coconul, inchina trei dintre manastirile tarii la Muntele Athos: manastirea Clocociov a fost inchinata Cutlumusului (hrisovul din 14 iulie 1625), manastirea de la Bolintin inchinata la Simonos Petra (hrisovul din 2 martie 1626) si manastirea Glavacioc inchinata manastirii Iviron (hrisovul din 8 martie 1626).

Din Hrisovul lui Alexandru voievod fecioru Radului voievod din 1626 (7134) martie 2 aflam: „fiinda au saracit acia manastire Bolintinu, au gasit cu cale maria sa, cu toti boierii, de au inchinat-o la numita manastire Simo-Petra, unde este data si inchinata si sfanta manastire, ce sa numeste Mihai-Voda, ca sa fie amandoua manastirile dajnice la Simo-Petra". La aceasta data manastirea era subordonata manastirii Mihai Voda din Bucuresti.

Din 1747 manastirea Mihai-Voda intra de drept in posesiunea pamanturilor fostei manastiri de la Bolintin prin „porunca domneasca".

Decaderea si disparitia

Presupunem ca perioada de crestere si inflorire a manastirii Buna Vestire a coincis cu perioada in care Targoviste a fost capitala Tarii Romanesti. Importanta situarii ei pe un drum important al tarii este atestata de daniile acordate in perioada ei de inflorire.

Mutarea capitalei Tarii Romanesti la Bucuresti desi nu a plasat intr-un total con de umbra manastirea a contribuit totusi alaturi de alti factori, cum ar fi invaziile turcesti devastatoare si spolierea bogatiilor manastirii de catre calugarii greci, la decaderea si in final la disparitia manastirii.

Faptul ca manastirea Buna Vestire a fost metoc al manastirii Mihai-Voda din Bucuresti, a facut ca dupa ruinarea cladirilor acesteia si ratacirea odoarelor ei, domeniile vechiului lacas sa fie administrate de calugarii de la manastirea din Bucuresti. Lucrul acesta explica de ce pana dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial calugarii din Bucuresti veneau sa tina slujbe la vestigiile manastirii.

Reinfiintarea manastirii

Anii care au trecut si vicisitudinile vietii care s-au abatut asupra poporului nostru i-au indepartat pe oameni de obiceiurile si de traditiile stramosesti, de sfanta noastra credinta ortodoxa. De aceea Prea Sfintitul Varsanufie Prahoveanul Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor a facut demersuri pentru a reinfiinta aceasta manastire istorica menita sa le redea oamenilor care traiesc in localitatile ce au apartinut candva manastirii Buna-Vestire din Padurea cea Mare un nou asezamant monahal.

Astfel cu inalta binecuvantare a Prea Fericitului Parinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la indemnul si cu osteneala Prea Sfintitului Varsanufie Prahoneanul, din anul 2001 pana in 2004 s-au facut demersurile pentru cumpararea mai multor loturi de teren aflate in zona cunoscuta sub denumirea Mihaiu-Voda, peste apa Argesului, langa Padurea cea Mare, unde se afla si vechea mosie a manastirii.

Printr-o adresa din anul 2004 Preasfinitul Varsanufie Prahoveanul, Staret al Sfintei Manastiri Radu-Voda din Bucuresti solicita Prea Fericitului Parinte Patriarh urmatoarele: „Prea Fericirea Voastra Va rugam sa aprobati ca pe terenul achizitionat la Bolintin in suprafata de 42.900 mp sa se ridice un metoc."

In ziua de Sfantul Ilie, la 20 iulie un sobor de preoti, in frunte cu Preasfinitul Varsanufie Prahoveanul, a sfintit locul pentru ctitoria noii manastiri. Primul hram al manastirii a fost sarbatorit la 9 noiembrie 2004, in ziua pomenirii Sfantul Nectarie.

Construirea bisericii

In aceasta perioada s-au construit cateva chilii de locuit si o cladire pentru anexa gospodariei. La 11 noiembrie 2005, in ziua pomenirii Sf. Mina s-a sfintit locul si s-a pus piatra de temelie a bisericii manastirii.

Biserica din lemn ce s-a construit in cursul anului 2006 are dimensiuni reduse si urmeaza stilul arhitectonic al bisericilor de acelasi tip din zona Maramuresului. Incepand din primavara anului 2007 s-a inceput pictarea bisericii in stilul traditional bizantin. Tot acum parintele ieromonah Mina este randuit sa se ocupe de administrarea metocului.

Ridicarea la rang de manastire

In sedinta Sinodului Mitropolitan din 15 februarie 2008 s-a hotarat transformarea metocului manastirii Radu-Voda situat la Bolintin judetul Giurgiu in manastirea Buna-Vestire Bolintin si trecerea ei incepand cu 1 martie 2008 sub jurisdictia canonica si administrativa a Episcopiei Giurgiului.

Transformarea metocului in manastire si trecerea ei din subordinea Manastirii Radu-Voda in cea a Episcopiei Giurgiului a avut loc la propunerea Prea Sfintitului Dr. Ambrozie, Episcop al Giurgiului. In data de 03.03.2008 s-a aprobat de catre Prea Fericitul Parinte Patriarh Daniel, transformarea metocului Manastirii Radu-Voda situat in localitatea Bolintin, judetul Giurgiu, in Manastirea Buna-Vestire Bolintin si trecerea ei cu data de 01.03.2008 sub jurisdictia canonica si administrativa a Episcopiei Giurgiului.

Tarnosirea bisericii

La praznicul Bunei-Vestiri, considerat si „inceputul mantuirii noastre", a avut loc slujba de tarnosire a bisericii noi de la Manastirea Buna-Vestire din Bolintin-Vale, prima manastire din nordul judetului Giurgiu, reinfiintata dupa o indelungata perioada de timp.

Cuvantul de zidire sufleteasca a fost rostit de Preasfinitul Dr. Ambrozie, care a evocat insemnatatea evenimentului, precum si importanta sfintirii noii biserici a manastirii, reinfiintata dupa o perioada de 575 de ani, intr-un peisaj atat de frumos si cu o bogata istorie, la initiativa si prin osteneala neobosita a unui fiu al zonei, Prea Sfintitul Varsanufie Prahoveanul.

La sfarsitul slujbei a avut loc si ceremonia de instalare in demnitatea de Staret al noii Manastiri Buna-Vestire a parintelui protosinghel Mina Strainu.

Dezvoltarea recenta

Intre anii 2007-2009 starea manastirii a continuat sa se imbunatateasca astfel ca s-a amenajat sala ce serveste ca trapeza, au fost reconditionate chiliile vechi si s-au construit cateva noi. De asemenea s-au betonat aleile de acces catre biserica manastirii, a fost finalizata catapeteasma bisericii, s-a achizitionat mobilierul necesar activitatilor de cult, s-a introdus incalzire centrala si s-a finalizat pictura bisericii.

Astfel dupa secole de parasire acolo unde odinioara a existat stravechea manastire cu hramul Buneivestiri a Maicii Domnului, a rasarit o noua vatra monahala.

— Gabriela Dumitru (Drepturi de autor)